Sâmbătă, 8 februarie 2025, Filarmonica "George Enescu" va găzdui un concert aniversar dedicat profesorului Ștefan Thomasz, cu prilejul împlinirii vârstei de 80 de ani. Evenimentul va fi prezentat de Anca Ioana Andriescu, care ne oferă mai multe detalii într-un dialog cu Ioana Țintea.

Doamnă Anca Ioana Andriescu, un concert dedicat în exclusivitate contrabasului este rar întâlnit în peisajul muzical românesc. Ce înseamnă pentru dumneavoastră să fiți parte din acest eveniment aniversar dedicat profesorului Ștefan Thomasz?

Sinceră să fiu, mă simt onorată să fiu, iată, alături de familia contrabasiștilor pornită de pe meleagurile românești. Este adevărat că este un gen de solidaritate de breaslă, dar și solidaritate artistică special în ceea ce privește această familie a instrumentelor cu corzi grave. Iar contrabasiștii aș îndrăzni să spun că sunt, în momentul de față, pe unul dintre locurile fruntașe, la fel ca și violonceliștii.

Este adevărat că-ți vine greu să-ți imaginezi un concert integral dedicat contrabasului. Nu este însă pentru prima oară când se întâmplă la Ateneu un asemenea eveniment. În 2009, a fost chiar un festival dedicat contrabasului, iar ultimul dintre concerte a avut în prim-plan și ideea unei aniversări - împlinirea a 80 de ani ai profesorului Ioan Cheptea, care a școlit la rândul său o mare parte dintre artiștii care au purtat mai departe, cu strălucire, școala de contrabas românească pe meridianele și meleagurile lumii.

În ceea ce mă privește, mă simt onorată să fiu, iată, alături de această familie a contrabasiștilor porniți de pe meleagurile noastre, cu atât mai mult cu cât, într-adevăr, lucrurile sunt deosebite.

Cum spuneam, s-a pornit cu o aniversare de 80 de ani ai maestrului Cheptea și iată, acum, familia contrabasiștilor din România este cea care revine prin intermediul unora dintre discipolii dar și colegii domnului Ștefan Thomasz, cu prilejul momentului aniversar al domniei sale - cei 80 de ani împliniți în luna noiembrie.

Programul cuprinde lucrări foarte variate, care încearcă să sublinieze tot ceea ce înseamnă diversitatea repertoriului abordat de contrabasiști. Este o raritate în ceea ce-i privește pe ei și aș spune că este o raritate să auzi pe scenă, la un moment dat, asemenea formații de contrabas.

Nu este doar instrumentul care doar oferă fundamentul orchestrei, ci este un instrument pe care compozitori precum Bottesini l-au adus în prim-plan. Și nu numai el, firește, așa cum veți putea constata dacă veți asculta acest concert la Ateneu.

Orchestra Națională Contrabassissimo este o formație unică dedicată contrabasului, un instrument mai puțin obișnuit ca protagonist de concert. Ce ne puteți spune despre acest ansamblu?

Contrabasul este, cu adevărat, un instrument atât de mare și pare atât de greoi, dar iată că poate să fie și un instrument al virtuozității, poate să fie și un instrument care-ți poate provoca zâmbete și care te poate delecta. Și, cu atât mai mult, ar trebui să remarcăm și faptul că poate fi un instrument extrem de cantabil. Să nu uităm că ocazia de a vedea pe scena Ateneului câteva zeci de asemenea instrumente este un spectacol în sine, vizual, căci uneori îți imaginezi cu greu că pot încăpea pe scenă.

În anul 2009, au fost 33 de contrabași pe scenă. Și apoi, când orchestra de contrabași condusă de Daisuke Soga, cel care a inițiat acest proiect, a revenit cu prilejul altui moment cu totul deosebit pe scena Ateneului, este cu atât mai interesant să observi câtă dăruire există pentru acești oameni care vin și doresc să facă muzică. Ei nu există altfel ca ansamblu de contrabași, ca orchestră, decât acum. Contrabassissimo se reunește pentru evenimente speciale.

Este, din ceea ce știu eu, pentru a treia oară când se va afla pe scena Ateneului un asemenea ansamblu pentru care dirijorul, compozitorul și, cândva, contrabasistul Daisuke Soga - cel care a studiat la Conservatorul bucureștean - își pune întregul său entuziasm în acține pentru a oferi publicului o bucurie și pentru a anima din nou pe toți acești tineri și mai puțin tineri care se reunesc pe scena Ateneului venind din țară, dar și din străinătate.

Să știți că venirea lor reprezintă practic un gest în sine, căci nu sunt convocați de cineva, ci, pur și simplu, ei au propus un asemenea eveniment în onoarea maestrului Ștefan Thomasz, care le-a fost unora profesor, iar altora - coleg. Maestrul Thomasz fiind, până în anul 2008, unul dintre etaloanele orchestrei filarmonicii bucureștene, unde a activat decenii de-a rândul, încă din perioada studenției; iar apoi, 28 de ani, profesor la Universitatea Națională de Muzică din București.