Big Band-ul Radio pregăteşte The Ages of Jazz, o incursiune live în istoria jazzului, ce va avea loc joi, la Sala Radio, de la ora 19:00. Solista concertului va fi Christiana Uikiza, o artistă cu origini româneşti, ce se bucură de mare succes la Viena. Mai multe despre Christiana Uikiza aflăm chiar de la ea, în interviul pe care i l-a acordat lui Viorel Grecu.

Ai o carieră destul de lungă la Viena. Cum te-ai prezenta celor care nu te cunosc, ce realizări consideri că sunt mai importante din ce ai făcut până acum?

Îmi pare foarte bine că am ajuns în sfârșit la București. Tocmai am dedus că este prima oară aici și mă bucur foarte mult să cunosc publicul de aici. Sunt cântăreață de jazz și soul. Realizările cele mai mari cred că ar fi faptul că am fost în deschidere la Tom Jones, faptul că pe albumul meu au cântat niște legende în muzică, ca de exemplu David Sanborn, Vinnie Colaiuta, Kevin Mahogany, am colaborat și cu Dominic Miller la niște proiecte live, am colaborat și cu Herbie Hancock. În timp s-au adunat anumite referințe. În România am colaborat cu filarmonica de la Sibiu, am avut concerte și la Deva, la Brașov, la Sibiu, la Timișoara, am cântat și la niște festivaluri de jazz din Brăila și Galați, dar tocmai am concluzionat că Bucureștiul trebuia să fie în sfârșit, următorul.

Cum ai ajuns la această colaborare cu Big Band-ul Radio?

Am fost propusă de organizatorii concertelor de anul nou de la Sibiu, cele cu filarmonica, care mă cunosc deja de mulți ani și da, am fost propusă pentru un festival de jazz de la Pitești, unde voi fi vineri, tot cu Big Band-ul și acolo și ca să legăm cumva povestea aceasta și să nu vin doar pentru un concert, cei de la Big Band au avut ideea genială să facem un concert și în București.

Despre repertoriu, bănuiesc că mare parte dintre teme îți sunt familiare din alte proiecte ale tale. Ce poți să ne spui despre ce veți cânta joi seara?

Sunt familiarizată cu repertoriul, sunt jazz standards pe care mai toată lumea le știe, chiar și publicul mai larg, nu doar cel de specialitate și mă bucur foarte mult să interpretez piese ca Embraceable You sau Fever, Don't Get Around Much Anymore. Sunt unele mai ritmate, unele balade, ca să acoperim o paletă cât mai largă și niște decade cât mai largi din clasicele de jazz.

Documentându-mă despre tine, aflând că ai origini croate, ești de foarte mulți ani la Viena, mă gândeam că trebuie să pregătesc niște întrebări în engleză, ca apoi să te aud vorbind pe românește la cel mai bun nivel posibil. Cum se explică asta? Doar calitățile tale de poliglotă sau ai o legătură permanentă cu țara?

Am o memorie foarte bună în primul rând, e și motivul din care am învățat multe limbi, dar nu este doar asta, și legături cu țara, bineînțeles, patru limbi vorbesc cursiv, zilnic, iar una din ele este româna. Mai sunt și altele care sunt în stare pasivă, care încă le vorbesc, însă consider că este o rușine să pleci din țara ta și să nu-ți știi limba, indiferent de când ai plecat. Eu am plecat în 1995. Sunt 30 de ani de când am plecat. Am terminat aici liceul pedagogic, ulterior am studia publicistică, jurnalism în Zagreb, mi-am scris și lucrarea de diplomă în croată. Îmi amintesc în perioada liceului când începuseră să plece ai noștri pe afară, ironizam faptul că nu mai știau româna după două luni și mi-am promis că niciodată nu o să mi se întâmple asta și în momentul în care am simțit la un moment dat după câțiva ani că încep să nu mai devin coerentă, am reînceput să citesc literatură clasică sau autori actuali, Paraschivescu este preferatul meu, îmi place enorm vocabularul.

Efectiv ai muncit pentru asta.

Da, clar. Am făcut un efort foarte conștient și nu cred că o să se schimbe vreodată asta.