În 10 septembrie 2025, al doilea concert susținut de Orchestra Simfonică din Antwerp la Ateneul Român este dirijat de Gabriel Bebeșelea. Evenimentul din Festivalul Internațional "George Enescu", ediția 2025, îl va avea solist pe pianistul Daniel Ciobanu și va cuprinde lucrări de: August de Boeck, Isaac Albéniz, George Gershwin, Arturo Márquez și Leonard Bernstein.

Domnule Gabriel Bebeșelea, aveți o lungă colaborare cu Festivalul Enescu, aproape 15 ani. În 2021, ați debutat în festival cu un program de muzică contemporană. Atunci era o secțiune dedicată acestui tip de muzică. Din 2023, festivalul a evoluat către o nouă structură. Cum vedeți aceste transformări?

Ele sunt extrem de benefice și se pliază foarte bine pe cerințele publicului. Mă bucur, de exemplu, că anul acesta a continuat acea serie de concerte pe care Festivalul "George Enescu" a inițiat-o în sprijinul familiilor și mai ales a copiilor - acele concerte pentru familii în fiecare duminică. Totodată, mă bucură faptul că orchestrele din România continuă să vină la București să concerteze pe lângă marile orchestre ale lumii. Deci sunt niște modificări și adaptări la ceea ce publicul din București și nu numai cred că e bine să audieze și să vadă în festival.

Vă mai aduceți aminte de prima colaborare cu Festivalul Enescu?

Da, mi-aduc aminte foarte bine, mai ales prin prisma faptului că de la acea ediție a Festivalului "George Enescu" au început multe colaborări pe care le-am avut cu diverși compozitori contemporani, printre care colaborarea mult mai apropiată cu domnul Dan Dediu, o colaborare foarte interesantă, continuată până anul trecut inclusiv, cu Zygmunt Krauze. Și, în plus, m-a bucurat și faptul că parte dintre compozitorii pe care i-am interpretat în acel workshop au continuat să fie unii dintre cei mai bine cotați compozitori ai zilelor noastre.

Ce înseamnă pentru dumneavoastră Festivalul Enescu și pentru publicul care este prezent în festival?

Din punctul meu de vedere, Festivalul "George Enescu" este cea mai importantă reuniune muzicală și nu numai realizată o dată la doi ani. Este un lucru extraordinar de benefic pentru sănătatea muzicală a României faptul că cele mai importante ansambluri din lume sunt prezente la București.

Ne-am bucura să existe și o sală de concerte mare și nouă în care să se poată realiza concertele mult mai bine și pentru a primi și a găzdui cele mai importante ansambluri, dar cel mai important lucru este faptul că această reuniune se realizează constant și îmbunătățește, după cum zicem mai devreme, sănătatea muzicală.

Știu că aveți o legătură specială cu muzica lui Enescu. În această ediție a festivalului nu veți dirija Enescu, însă în programul concertului din 10 septembrie, de la Ateneul Român, regăsim aranjamentul pentru pian și orchestră pe care George Enescu l-a realizat la Rapsodia spaniolă de Isaac Albéniz. Putem spune că regăsim amprenta sa compozițională în acest aranjament?

Absolut! Orchestrația realizată de George Enescu, a Rapsodiei spaniole de Isaac Albéniz, este de fapt foarte tipică, foarte personală și puternic amprentată, să spun așa, de către coloritul enescian. Modalitatea în care utilizează acesta pachetul de coarde sau inclusiv de percuție este foarte asemănător cu ceea ce a realizat în prima sinfonie și chiar în rapsodii, în cele două rapsodii.

Așadar, lucrarea pe care o s-o interpretez alături de Daniel Ciobanu este foarte strâns legată de ceea ce înseamnă coloritul enescian.

Ați spus că solist va fi Daniel Ciobanu în Rapsodia spaniolă de Isaac Albéniz, dar și în Rapsodia albastră de George Gershwin. Daniel Ciobanu este un pianist cu care ați colaborat des. Cum l-ați descrie în câteva cuvinte?

E un pianist pe care-l apreciez foarte mult pentru că are o intuiție muzicală specială și l-aș descrie ca pe un vulcan muzical. Are anumite explozii extrem de particulare și foarte interesante, care pot să aducă o notă neobișnuită anumitor lucrări și să scoată la suprafață lucruri pe care publicul poate nu le mai auzise, pentru că e genul de muzician care e într-o perpetuă căutare a sinelui, nu doar a muzicii.

Să revenim la programul concertului din 10 septembrie, de la Ateneul Român. Mi se pare foarte divers, foarte colorat și ofertant. Ce ne puteți spune despre muzica pe care o veți oferi publicului?

Ideea centrală a concertului este rapsodia. De fapt, de aici a fost construit totul. Am insistat pe această rapsodie de Albéniz orchestrată de George Enescu pentru că e o piesă remarcabilă care e mult prea rar cântată și pe care mi-am dorit să o aduc la cunoștință publicului din București prin intermediul Festivalului "George Enescu". De aici, am continuat cu rapsodia în albastru, Rhapsody in Blue, de George Gershwin - ambele lucrări avându-l solist pe Daniel Ciobanu. Prima lucrare din concert este August de Boeck, un compozitor flamand reprezentativ pentru zona Antwerpului, de unde vine și orchestra, pentru că este vorba despre Orchestra Simfonică din Antwerp. Și e tot o rapsodie, care descrie acea zonă a Flandrei.

Iar partea a doua pornește, de fapt, de la această pânză creată prin intermediul lui George Gershwin și este vorba despre celebrele dansuri sinfonice din West Side Story de Leonard Bernstein - o lucrare extrem de colorată, plină de teme cunoscute de publicul larg, dar care, la fel, din păcate, este mult prea puțin cunoscută și mult prea puțin interpretată.

Ați vorbit despre orchestra pe care o veți dirija, o orchestră cu care ați mai colaborat. Știm că fiecare orchestră are calitățile și specificul său, are tradițiile sale interpretative. Ce ne puteți spune despre muzicienii acestui ansamblu?

Din păcate, cu Orchestra din Antwerp, încă nu am colaborat; este pentru prima dată când am să mă întâlnesc cu acești muzicieni, dar știu foarte multe despre această orchestră pentru că o serie de dirijori care mi-au fost colegi merg constant la acest ansamblu muzical extrem de cunoscut, mai ales în Europa centrală.

Atunci, ce așteptări aveți de la această nouă colaborare? Când sunteți în fața unei orchestre, ce vă doriți să obțineți de la muzicieni?

Nimic altceva decât muzică și colaborare. De fiecare dată când sunt în fața unei orchestre noi, mă bucur foarte mult de faptul că descopăr noi personalități muzicale.

Și pentru că vorbim de ansambluri, care a fost cea mai frumoasă colaborare cu o orchestră de până acum?

Recunosc că nu sunt în mare admirator al topurilor. N-aș putea să spun. Sunt foarte multe orchestre cu care am găsit acea sintonie și am reușit să ne descoperim alchimia pe scenă și la care mă întorc constant.

Așadar, sunt foarte multe ansambluri la care îmi face o deosebită plăcere să revin.

Cum arată pentru Gabriel Bebeșelea sezonul 2025 - 2026 ca dirijor principal al Filarmonicii "George Enescu", ca dirijor invitat la pupitrul diferitelor ansambluri?

Cu Filarmonica "George Enescu", continuăm seriile de concerte pe care mie îmi place să le denumesc concerte-concept, în care există anumite fire roșii, în care se regăsesc anumite idei conceptuale sau chiar filosofice, de ce nu? O să avem o serie de turnee de concerte în afara țării, alături de Filarmonica "George Enescu".

În alte țări continui colaborările cu orchestrele din Viena, cu Tonkünstler, cu Belfast, Ulster Orchestra, cu Aarhus din Danemarca. O să dirijez la Concertgebouw din Amsterdam încă o dată, o să revin și la Filarmonica din Köln, o să revin la Filarmonica din Praga… Așadar, e un sezon destul de intens și destul de plin.

Gabriel Bebeșelea, vă mulțumesc, vă urez succes și vă rog în final să adresați o invitație publicului pentru 10 septembrie, la Ateneul Român!

Invit cu mare drag publicul meloman la concertul din 10 septembrie, pentru a asculta altfel de rapsodii, nu doar cele arhicunoscute de George Enescu.