Daniele Gatti a revenit anul acesta pe scena Festivalului Internațional George Enescu (10 și 11 septembrie 2025) împreună cu Capela de Stat din Dresda, ansamblu al cărui dirijor principal este începând din stagiunea 2024/2025. Renumitul dirijor ne-a povestit despre partitura enesciană pe care a abordat-o pentru ediția aceasta a festivalului - Uvertura de concert pe teme în caracter popular românesc op. 32, despre Capela de Stat din Dresda și despre scopul unui muzician, în viziunea sa. 

Anul acesta, din creația enesciană, prezentați Uvertura de concert pe teme în caracter popular românesc op. 32, la pupitrul Capelei de Stat din Dresda. Abordați această partitură pentru prima dată? Cum vedeți lucrarea și ce reacție a avut orchestra în fața partiturii?

Da, este prima dată când abordez această partitură. Am interpretat deja din creația lui Enescu Simfonia nr. 4, împreună cu Academia Santa Cecilia din Roma, Capriciul pentru vioară și orchestră - cu Orchestra Regală Concertgebouw din Amsterdam, Simfonia concertantă pentru violoncel si orchestră, la pupitrul Orchestrei Naționale a Franței. Uvertura de concert pe teme în caracter popular românesc este o lucrare cât se poate de interesantă. Bineînțeles, este pictată în tușele specifice limbajului muzical românesc și pentru muzicienii străini nu este atât de ușor să pătrundă înțelesurile sale. Dar totuși, lucrul pe partitură împreună cu Capela de stat din Dresda a fost satisfăcător pentru mine și pentru muzicieni. Orchestra a întâmpinat creația enesciană cu profesionalism din plin și cu mult interes.

Vara aceasta ați încheiat primul an ca dirijor principal al Capelei de Stat din Dresda, însă v-ați construit o relație cu ansamblul deja cu mulți ani înainte... Ce individualizează această orchestră, din perspectiva dumneavoastră?

Este una dintre cele mai bune orchestre din lumea întreagă și printre cele mai vechi. Orchestra are o moștenire muzicală bazată pe marele repertoriu german - de la Beethoven, la Brahms, Schumann, Wagner, Strauss. Mahler nu se numără printre compozitorii cei mai familiari ai ansamblului, de aceea am decis să-mi încep aventura împreună cu orchestra abordând integrala creației simfonice semnate de Mahler, pe parcursul primelor trei stagiuni. Prezentăm de asemenea aceste partituri în turneu. Cred că acest demers este foarte important pentru orchestră, pentru că îi deschide noi perspective, o ajută să fie nu numai o mărturie a măreței tradiții germane, ci și o orchestră deschisă să abordeze și un alt repertoriu.

Într-un interviu anterior, ați vorbit despre cum cuvântul "carieră" nu este potrivit pentru demersul unui muzician. Care considerați că ar trebui să fie scopul urmărit de un muzician?

Cred că "misiune" ar fi mai potrivit. O carieră îți construiești din dorința de accede social, de a obține un anumit venit și așa mai departe. Bineînțeles că și în profesia noastră se pot obține astfel de beneficii. Dar eu mă văd și mă simt mai degrabă ca cineva care slujește muzica, nu care se folosește de muzică pentru a-și construi o carieră. Vreau să merg prin viață aducând oamenilor experiențe artistice fantastice, dar compozitorii sunt adevăratele genii. Iar noi, interpreții, ne aflăm în ipostaza de intermediari - suntem în slujba compozitorilor și, de asemenea, în slujba publicului.

Ce mesaj ați vrea să transmiteți publicului român?

Îmi doresc doar să salut pe toată lumea! Fiecare vizită aici este o plăcere. Cred că Festivalul Enescu este unul dintre cele mai importante evenimente muzicale ale Europei - publicul are oportunitatea de a asculta orchestre din lumea întreagă, este un festival foarte bine organizat. De-abia aștept să revin!