Teodora Brody susține un nou concert la Ateneul Român, marțea viitoare pe 25 noiembrie, de la ora 19.00. From Mozart to Django Reinhardt este tema acestui recital pentru care Teodora Brody colaborează cu ansamblul Violoncellissimo, condus de Marin Cazacu, dar și cu pianistul Cătălin Răducanu și orchestratorul Andrei Petrache. Pentru mai multe detalii despre eveniment stăm de vorbă chiar cu Teodora Brody, căreia îi spunem bun regăsit la Radio România Muzical.

Mă bucur să fim împreună și să povestim un pic despre noul proiect.

Ce aduce nou pentru tine From Mozart to Django Reinhardt față de alte proiecte din trecutul tău?

Întrebarea ta mă duce cu gândul la primul proiect în care am îndrăznit să aduc această fuziune, să aduc vocea ancestrală a doinei românești pe scena jazz-ului. În anii '90 și ceva, '94-'95, când am făcut asta, fără să știu atunci, am pionierat acest curent care avea să se cheme etno-jazz. Atunci, pe scena de jazz avea pondere jazz-ul american, eu cântam foarte mult Ella Fitzgerald și deodată a intervenit și Maria Tănase și atunci am îmbinat Ella și cu Maria și a ieșit ceva nou. De acolo a urmat un drum în care mi-am ascuțit uneltele, fără să știu exact ce urmează și uite, acum câțiva ani am lansat următorul proiect care reprezintă iar un pilon pus într-o fuziune nouă în care intervine și muzica clasică, simfonică. Deci acest etno-jazz împreună cu improvizația de jazz îmbrăcate în haină simfonică. Este vorba despre proiectul Rhapsody, pe care l-am înregistrat și am cântat alături de celebra orchestră London Symphony Orchestra. Rhapsody a făcut această punte între clasic, jazz, doină, etno-jazz și improvizație și spontaneitate, totul îmbrăcat într-o formă simfonică. Astăzi vin cu un nou proiect de la Mozart la Django Reinhardt. Un proiect care duce explorarea și mai departe, de la ordinea armoniei mozartiene la arderea pasională a jazz-ului. Traversând peisaje sonore, epoci în care clasicul întâlnește muzica rădăcinii române și deasupra este improvizație și toate acestea se întâlnesc într-un mod firesc. Acest proiect nou, pe scurt, aduce un suflu de libertate. Enescu și Bartók, cărora le-am adus versiuni vocale în primă audiție mondială au ieșit din nevoia de afirmarea a rădăcinilor mele. Acum Mozart și Django, din dorința mea de zbor, simt că mă joc, un joc serios cu sunetul.

Te rugăm să ne prezinți artiștii cu care vei lucra pentru From Mozart to Django Reinhardt.

Am iubit dintotdeauna, fără să știu de ce, sunetul violoncelului, iar acum, așa cum face întotdeauna viața, ne aduce față în față cu oameni, cu situații cu care continuăm o parte din viața noastră, mai scurtă sau mai lungă. Deci am ajuns în situația de a colabora cu maestrul Marin Cazacu și cu ansamblu Violoncellissimo și sunt foarte încântată. De asemenea am întâlnit niște muzicieni fantastici, în primul rând, Andrei Petrache, care a orchestrat aceste viziuni care includ reinventarea lui Mozart și a lui Beethoven unind aceste lumi și pe care le port cu mine de ceva vreme. Această viziune a mea pe care el, cu atâta știință și cu atâta intuiție, a știut să o aducă în acest context și sunt foarte încântată de această întâlnire. Andrei Petrache este un pianist, un orchestrator, un aranjor, un compozitor extraordinar. Pianistul Cătălin Răducanu, pe care eu nu-l știam înainte, doar am auzit de el, și acum l-am cunoscut și lucrez cu el și repetăm. Cu fiecare repetiție îmi place foarte mult. Este o mare surpriză pentru mine. De asemenea, colaborarea cu Bogdan Pop, cu percuționistul ansamblului Violoncelissimo, iar, îl cunosc tot mai bine la fiecare repetiție și îmi place la nebunie, și cu Adrian Flautistu, basistul cu care colaborez foarte frumos și ei aduc această atmosferă jazz-istică în acest context al muzicii clasice. Foarte încântată sunt.

Ce emoții îți stârnește această nouă întâlnire cu publicul românesc?

Știi cum este când ești plecat și te-ntorci acasă, sentimentul acela de acasă, care devine din ce în ce mai complex, mai total, mai plin de nuanțe. E multă bucurie, e multă recunoștință. Abia aștept.

Referindu-ne la alte proiecte, cum a fost recenta ta reuniune cu chitaristul și pianistul Stanley Jordan?

Da, am avut de curând cu Stanley Jordan un concert în Elveția de tip impromptu. Primul meu concert în noul oraș în care m-am mutat, în Lugano a fost un mare succes. Sunt foarte fericită pentru asta și recunoscătoare. Iată-mă acum, din nou în România, să continui pentru proiectul pe care îl vom avea pe 25 noiembrie la Ateneu cu Violoncellissimo și cu trio-ul Cătălin Răducanu -pian, Bogdan Pop - percuție și Adrian Flautistu - contrabas. Vă aștept cu mare drag.