Soprana Paula Iancic şi tenorul Teodor Ilincăi sunt protagoniştii Galei de Operă ce are loc vineri, 23 ianuarie 2026, la Sala Radio.  

Veți interpreta pe scena Sălii Radio fragmente din opere celebre. Care ar fi câteva dintre punctele cheie sau momentele favorite ale programului pe care urmează să-l prezentaţi?

Teodor Ilincăi: Pentru mine, cred că ceea ce mă reprezintă cel mai mult este Otello, rol în care am debutat în urmă cu doi ani și pe care am avut posibilitatea să-l interpretez de câteva ori și în România, și în străinătate.

Paula Iancic: Eu sunt împărțită între Trovatore, care îmi este foarte drag și simt cumva că a început să-mi aparțină și un rol pe care îl cânt destul de rar, dar care cred că este o adevărată bijuterie și merită ca publicul să îl audă mai des - Adriana Lecouvreur.

Aveți deja fiecare, dar și împreună, o istorie de colaborare cu David Crescenzi. Ce caracterizează pentru dumneavoastră lucrul împreună cu acest dirijor?

Teodor Ilincăi: David este fratele nostru mai mare și este cel care ne-a ghidat pașii și separat, dar și împreună în ultima perioadă către descoperirea unor noi veleități ale partiturilor pe care le-am abordat împreună. Interesant este că eu l-am cunoscut pe David în timp ce eram bursier la CEE Musiktheater din Viena. David era vocal coach și eu nu făceam parte din grupul Verdi pe care David îl conducea. Eu făceam parte din grupul Mozart în perioada respectivă, lucru care mi-a adus foarte multe beneficii, desigur, că m-am mai temperat puțin. Însă, bineînțeles că fugeam de la orele de Mozart la orele de Verdi cu David... pentru că el a simțit că eu iubesc foarte mult Verdi și am și cântat împreună ceva și cred că am fost amândoi foarte impresionați unul de altul, așa că am rămas prieteni și colaborările noastre de-a lungul vieții noastre artistice au fost foarte fructuoase.

Paula Iancic: În ceea ce mă privește, maestrul Crescenzi cumva mi-a ghidat și mi-a observat parcursul încă de când am pășit pentru prima dată pe o scenă de operă, chiar dacă era într-un context concertant în anul 2011 în Timișoara, în cadrul concertului organizat la Parcul Rozelor. Eu eram invitată, eram încă în liceu și a fost pentru prima dată când am avut bucuria și onoarea de a colabora cu maestrul David Crescenzi.  Şi de atunci ne-am tot întâlnit în diverse contexte, fie în concert, fie pe scenă de operă și pot să spun că de fiecare dată am șansa de a învăța lucruri noi de la el.

Teodor Ilincăi: Maestrul Crescenzi înseamnă multe și pentru noi, dar și pentru România, pentru că eu îl consider unul dintre cei mai de seamă dirijori al ultimelor decenii pentru noi. Este un muzician desăvârșit și un pianist extraordinar.

Cum ați descrie experiența de a evolua împreună pe scenă?

Teodor Ilincăi: Este cu mai multă emoție, pentru că ne gândim unul la celălalt să fie totul bine, să ne simțim confortabil... pe de altă parte este și o bucurie imensă! Noi nu ținem să cântăm întotdeauna împreună, dar nu știu cum s-a întâmplat în ultimul timp că am putut beneficia de această bucurie foarte mare. Repet, nu ținem să cântăm împreună și de multe ori chiar nu cântăm împreună. Dar și emoțiile atunci când unul dintre noi se află în sală, în public, sunt cel puțin la fel de mari, dar constructive.

Paula Iancic: Este confortabil, pentru că ne cunoaștem foarte bine, ne simțim reciproc și cumva ne putem susține și da energie unul celuilalt mult mai ușor decât atunci când unul din noi este în public și celălalt pe scenă, dar ne bucură și acea ipostază.

Există niște provocări specifice acestei întâlniri și pe scenă?

Teodor Ilincăi: Nu neapărat, ba dimpotrivă.

Paula Iancic: O provocare specifică ar fi aceea de a ne depăși reprezentația trecută, de a căuta să ne prezentăm și mai bine și poate de a corecta micile greșeli care apar și pe care le identificăm.

Teodor Ilincăi: Marele avantaj este că noi, studiind de multe ori împreună, îmbunătățim împreună partiturile pe care le abordăm. Nu numai din punct de vedere tehnic, dar și din punct de vedere estetic și stilistic.

Aveți și planuri de viitor în această formulă?

Teodor Ilincăi: Sigur că da. Vă așteptăm cu mare, mare drag la următorul nostru spectacol împreună, și anume "Otello" pe data de 15 februarie, la Opera Națională din București.

Ce mesaj ați vrea să transmiteți publicului de la Sala Radio?

Teodor Ilincăi: Eu mă bucur foarte, foarte mult să revin la Sala Radio după 11 ani. Poate pare mult timp, însă așa este viața. Nu ni s-au potrivit agendele, pur și simplu. Dar nu este timpul pierdut! Acest concert îl văd ca pe o revenire cu foarte mare bucurie din partea mea, și sper și cred că și din partea publicului de la Radio.

Paula Iancic: Și pentru mine este o revenire. Au trecut 12 ani. Acum calculam, stăteam să mă gândesc când am pășit pentru prima dată pe scena Radio... Mă bucur enorm să revin, cu atât mai mult cu cât am bucuria de a o face alături de soțul meu. Invit publicul să ne fie alături cu această ocazie deosebită pentru noi și să trească cu noi magia unei seri speciale!