Stagiunea de jazz de la Ateneul Român continuă pe 26 ianuarie cu un concert al cvartetului condus de vibrafonistul Răzvan Florescu. La telefon îl avem acum chiar pe Răzvan Florescu. Vom vorbi cu el despre acest eveniment de la Sala Mică a Ateneului, dar și despre alte lucruri legate de activitatea sa recentă. Bine te-am regăsit, Răzvan, la Radio România Muzical.

Salutare tuturor.

Vei cânta săptămâna viitoare la Ateneu. Ce poți să ne spui despre acest concert? Din ce am auzit, este deja sold out.

E o mare bucurie pentru noi să revenim în cadrul Stagiunii de jazz. Am cântat anul trecut tot așa, cred, dacă mi-aduc bine aminte, chiar în concertul din luna ianuarie. A fost o fericire foarte mare, în primul rând că nici n-am apucat să anunțăm pe social media concertul și deja era sold out. Acest fapt îmi inspiră că lucrurile merg foarte bine cu această stagiune și pe mine mă bucură foarte tare asta și de aceea vreau să le mulțumesc și organizatorilor, celor de la UCIMR și lui Sebastian Gheorghiu pentru dedicare. În legătură cu concertul propriu-zis, ce pot să anunț ascultătorii este că vom veni cu material nou. Aproximativ jumătate din program va fi alcătuit din piese noi, ceea ce e o bucurie pentru mine, sunt în primă audiție, sper să le placă.

Formula va fi aceeași, cu cei trei prieteni ai tăi din Amphitrio ca membri în cvartetul tău?

Da, cu Andrei Petrache, Mike Alex și Philip Goron.

Ce crezi că ar aduce nou compozițiile tale proaspete față de ceea ce știm de pe albumul Sketches?

Dacă în Sketches, jumătate de album a fost mai apropiat cumva de jazz-ul anilor '60-'70, am avut câteva piese care mergeau în zona asta, acum m-am dus un pic spre o zonă cu puțin mai multe influențe de muzică minimalistă, groove-uri mai spre fusion.

Au fost niște momente importante pentru tine anul trecut. Mă gândesc în primul rând că ai cântat cu cvartetul la Gărâna, unde foarte mulți muzicieni din Europa, din lume, își doresc să ajungă de fapt.

Da, a fost o experiență minunată acolo la biserică, la Văliug. Sincer, cred că a fost unul dintre cele mai frumoase concerte de anul trecut. A fost o experiență cu totul și cu totul specială și faptul că a fost mai neconvențional, fiind undeva la începutul zilei, undeva pe la prânz, mi se pare că noi am cântat în jur de ora 12.00. Deci spațiul acolo și energia care se naște așa între public și interpret este minunată, mi se pare unică.

Înainte de sfârșitul anului ai avut un succes important, ai câștigat un premiu la festivalul Johnny Răducanu de la Brăila pentru compoziția ta Hurry Up. Ce a însemnat acest lucru pentru tine?

A fost minunat pentru mine, în primul rând, pentru că de data asta m-am dus singur, n-am mai fost cu colegii mei, n-am mai fost repetat, am cântat cu band-ul de acolo, alcătuit, sigur, din niște muziceni de calibru pe care România îi are când vorbim despre jazz. Și ce a fost interesant pentru mine este că am putut să fac un aranjament diferit. Dacă eu de obicei cânt în formula de cvartet, aici avându-i la chitară pe Liviu Negru și pe Cătălin Milea la saxofon, nu am putut să nu scriu și atunci piesele au căpătat alte dimensiuni la Hurry Up, pentru că am adăugat și am fost în formula de sextet, ceea ce a fost o experiență foarte plăcută pentru mine.

Tot referitor, la anul trecut, o mare parte din programul tău a fost legat de Luiza Zan, ai fost cu ea în turneu, ai înregistrat și un album al doilea consecutiv cu tine. Am vorbit cu Luiza despre asta, dar sunt foarte curios și de perspectiva ta ca sideman despre colaborarea cu Luiza Zan.

Întotdeauna colaborarea cu Luiza este una spectaculoasă, deoarece tot timpul vine cu alte lucruri. E foarte versatilă și muzica a fost diferită de data asta față de primul album. Aici mi se pare că ne-am dus în cu totul și cu totul altă zonă și totuși și albumul în sine e foarte diferit, adică piesele între ele sunt foarte diferite, ceea ce a fost o provocare pentru noi, mai ales că totul s-a întâmplat în trei zile. În trei zile am făcut și aranjamentele, am și tras piesele.

La ce să ne mai așteptăm din partea ta în 2026? Ne-ai spus deja de piese noi, se vor concretiza cumva într-un album anul acesta? Ce alte noutăți mai ai?

Asta și încerc, în afară de piesele pe care le vom cânta luni la Ateneu. Mai am deja câteva schițe pe care vreau să le concretizez în piese finalizate. Unul dintre obiective ar fi poate spre sfârșitul anului să reușim să scoatem al doilea album. În schimb, ce mai încercăm să facem, cel puțin prima oară pentru mine, este organizarea unui mini-turneu internațional. Încercăm să ajungem prin Ungaria, Austria, Cehia, deja avem confirmate câteva concerte. Asta s-ar întâmpla în luna iulie a acestui an.