>

Archived : 2026 | 2025 | 2024 | 2023 | 2022 | 2021 | 2020 | 2019 | 2018 | 2017 | 2016 | 2015 | 2014 | 2013 | 2012 | 2011 | 2010 | 2009 | 2008 | 2007 | 2005 | 2004 |
You need Flash Player 8 or newer to listen to this clip.

AUDIO. Interviu cu dirijorul Gabriel Bebeșelea

Friday, 3 April 2026 , ora 9.29
 

Dirijorul Gabriel Bebeșelea este unul dintre inițiatorii proiectului „Musica Ricercata. DiVerdi”, desfășurat în perioada 4-11 aprilie 2026, la Timișoara. Seria de evenimente include conferințe, recitaluri, masterclass-uri și sesiuni de înregistrări, proiectul fiind dedicat cercetării și interpretării muzicii lui Giuseppe Verdi. Aflăm informații despre conceptul acestui proiect din interviul cu dirijorul Gabriel Bebeșelea, realizat de Ana Sireteanu:

Domnule Gabriel Bebeșelea, proiectul „Musica Ricercata. DiVerdi” aduce în premieră în România conferințe și recitaluri în care repertoriul verdian va fi interpretat pornind de la un acordaj folosind diapazonul cu frecvența de 432 Hz, dorit de compozitor față de cel de 440 Hz, utilizat din secolul al XX-lea. V-aș ruga să ne vorbiți despre această inițiativă pe care ați îmbrățișat-o și o puneți în valoare în cadrul proiectului.

Ideea a pornit într-adevăr de la baritenorul Michael Spyres, una dintre cele mai importante voci din zilele noastre. Chiar acum, desfășoară o importantă serie de spectacole la Metropolitan Opera din New York cu Tristan und Isolde de Wagner. De fapt, chiar la finalul acestei producții, după ultimul spectacol cu Tristan und Isolde, acesta va veni la Timișoara pentru proiectul „DiVerdi”.

Acesta constă de fapt în trei secțiuni distincte. Prima este aceea de a aduce la cunoștința publicului larg ce înseamnă diapazon în sensul larg și cât de important este acesta pentru vocea umană. În plan secundar, ideea este de a transmite publicului și de a demonstra și din perspectivă științifică, având invitați fizicieni, acusticieni sau experți în Verdi, cât de important a fost diapazonul acesta pentru marele compozitor italian și pentru care acesta s-a luptat timp de decenii ca acesta să fie implementat prin lege în Italia.

După ce în Paris, în 1858, au pornit niște discuții și cercetări masive asupra diapazonului, urmată de o scrisoare deschisă a lui Hector Berlioz către guvernul francez prin care sublinia faptul că era tot mai puțin posibil de a se realiza operă din cauza diapazonului extrem de ridicat, din cauza acordajului extrem de ridicat al instrumentelor, după un an, în Franța, s-a dat o lege în urma căreia era interzis ca diapazonul să fie ridicat mai sus de 435 de Hz.

Noi, în zilele noastre, utilizăm diapazonul de 442 Hz. Noi n-am mai avut o convenție care să uniformizeze diapazonul la nivel internațional de aproape un secol, din 1939, de la Londra, când s-a legiferat să se uniformizeze la 440 Hz. Dar, de fapt, acesta este demult depășit. De exemplu, în Germania, se utilizează cel de 445 Hz.

Sunt foarte multe discuții științifice, dar, de fapt, dorim ca în fața publicului să demonstrăm, prin exemplificări atât pe diapazon modern, cât și pe diapazonul dorit de Verdi, împreună cu marele baritenor Michael Spyres, că ceea ce și-a dorit Verdi este, de fapt, diapazonul natural, firesc și care ajută la o naturalețe, o tehnică vocală mult mai sănătoasă și care, mai ales, prelungește durata de viață a unei voci.

Ei bine, de la această idee am făcut o serie de conferințe, să le spunem, sunt mai degrabă discuții cu public. Fizicianul Adrian Palcu, de la Politehnica din Timișoara, va fi primul invitat. De exemplu, suntem extrem de onorați pentru faptul că Roger Parker, unul dintre marii cercetători în muzica lui Giuseppe Verdi și unul dintre principalii artizani a edițiilor critice Verdi, de la Editura Ricordi, va fi prezent la rândul la Timișoara și va susține un dialog cu publicul pe această temă a diapazonului și importanța sa, de fapt, pentru interpretarea muzicii verdiene.

Dar mai există și o componentă educațională, și anume o serie de masterclass-uri, de cursuri, care să permită muzicienilor să înțeleagă această idee de diapazon și importanța sa.

Cel mai mult mă bucură faptul că Michael Spyres însuși va susține un curs extraordinar pentru prima dată în România, de vocalitate verdiană - au fost selectați patru cântăreți tineri din România care vor beneficia de îndrumarea lui Michael Spyres. Și acel masterclass de vocalitate verdiană va fi susținut pe un fortepiano, acordat chiar la 432 Hz, pentru ca aceștia să înțeleagă și să-și însușească fiziologia acelui diapazon. Vor urma și câteva recitaluri ale absolvenților acestor cursuri.

În paralel, mai sunt masterclass-uri pentru instrumente, niște workshop-uri pentru vioară, violă, violoncel, flaut, tot în această idee a interpretării autentice, interpretării istoric-informate și a explicării de data aceasta instrumentiștilor, muzicienilor de ce diapazonul este extrem de important.

Mai există un workshop de cercetare a manuscriselor pe care o să-l susțin, în care o să vorbesc despre lucrurile pe care le-am descoperit interesante în acest periplu de a cerceta manuscrisele lui Giuseppe Verdi.

Pregătirea acestui proiect a pornit mai bine de un an în urmă. Au urmat foarte multe discuții, foarte multe cărți, foarte multe articole, un schimb foarte accelerat de idei, dar mai ales m-am bucurat de faptul că am putut să studiez în persoană manuscrisele lui Giuseppe Verdi în arhiva Ricordi din Milano, chiar în Biblioteca Națională din Milano, iar concluziile le voi prezenta în acest workshop.

Și, de fapt, cel mai important lucru, concluziile se vor vedea în concertul pe care îl vom realiza pe 11 aprilie, la Timișoara, alături de Orchestra „Musica Ricercata”, Michael Spyres și Corul Filarmonicii „Banatul”.

Trebuie, în primul rând, să mulțumesc Filarmonicii „Banatul” pentru că ei, de fapt, sunt niște gazde extrem de generoase și care au îmbrățișat acest proiect din primul moment și acest proiect este totodată cofinanțat de AFCN, fără de care nu s-ar fi putut realiza. Dar, în același timp, există un partenerat extrem de important, acela cu casa de discuri Warner Classics.

În parcursul acestor zile, în care se vor desfășura toate evenimentele la Timișoara și în jurul Timișoarei, în această idee de diapazon verdian, alături de Orchestra „Musica Ricercata” și de Michael Spyres, vom înregistra un disc pentru Warner Classics exact cu acest diapazon, cu instrumente istorice, cu o cercetare extrem de amplă.

Noi am realizat propria ediție. Nu o să folosim edițiile deja consacrate, ci am realizat proprie ediție bazată pe concluziile în urma cercetării manucriselor și, pe disc, o să apară, bineînțeles, și Corul Filarmonicii „Banatul”, în premieră într-un astfel de proiect.

Așadar, sunt foarte multe premiere realizate în această perioadă la Timișoara.

Ne bucurăm extrem de mult că acest proiect capătă un avânt tot mai puternic și, mai ales, lumea începe deja să cerceteze această idee a diapazonului istoric informat și a ideii de interpretare a muzicii lui Verdi cum acesta și-a închipuit-o, de fapt.


Ce repertoriu, mai exact, veți înregistra pe disc?

E o paletă extrem de largă de lucrări verdiene, exclusiv compusă de Giuseppe Verdi, de la primele opere ale sale, Alzira, I due Foscari, Attila, dar și lucrări mult mai cunoscute, cum ar fi fragmente din La Traviata, din Le Trouvere - facem versiunea franceză a celebrului Il Trovatore.

Și o să fie un lucru extrem de interesant. O să există trei duete al lui Michael Spyres cu Michael Spyres, în care acesta va cânta atât vocea de tenor, cât și vocea de bariton. Este vorba de un duet din La Forza del Destino, unul din Don Carlos, versiunea franceză din 1867, și Otello, una dintre cele mai importante opere ale lui Giuseppe Verdi, care, foarte important, a fost însoțită de o notă de interpretare a compozitorului, interzicând ca aceasta să fie interpretată la diapazon mai ridicat de 435 Hz. Își dorea să fie 432, dar i-a lăsat o notă importantă prin care interzicea editorului să ofere spre interpretare operelor care nu aveau 432 sau cel mai 435 Hz. Atât de important a fost diapazonul pentru marele compozitor italian.

Interviu realizat de Ana Sireteanu