>

Archived : 2024 | 2023 | 2022 | 2021 | 2020 | 2019 | 2018 | 2017 | 2016 | 2015 | 2014 | 2013 | 2012 | 2011 | 2010 | 2009 | 2008 | 2007 | 2005 | 2004 |

Interviu cu pianistul Bernd Glemser

Thursday, 30 October 2008 , ora 9.21
 
Radio Romānia programeaza īn zilele de 30 octombrie, 4, 13, 20 si 24 noiembrie, de la ora 21.30, cinci concerte de exceptie preluate de la Palatul Congreselor din Lugano din stagiunea Orchestrei Elvetiei Italiene.Primul concert are īn program lucrari de M.I. Glinka, S. Rahmaninov si A. Glazunov. Solist este pianistul Bernd Glemser, iar dirijor Alexander Vedernikov.


Īn pauza transmisiunii directe din 30 octombrie, se difuzeaza un interviu realizat de Alina Velea cu pianistul Bernd Glemser.
Bernd Glemser si poezia muzicii lui Rahmaninov ...

un pianist cu totul special, capabil sa incendieze instrumentul īn lucrari de Liszt si Strawinski, ca mai apoi sa ne aduca touche-ul lui Glenn Gould. O īmbinare unica īntre tehnica si temperament..."
- acesta este Bernd Glemser remarcat de Harold C.Schonberg īn "New-York Times". Lansat īn 1987 la Competitia Internationala ARD, pianistul a obtinut lauri si premii la alte 17 competitii internationale de prestigiu (printre care Busoni, Cortot, Ceaikovski, European Andor Foldes Prize īn 1992, European Pianist's Prize din Zürich īn1993) iar pentru īnregistrarile realizate a primit diverse distinctii. Bernd Glemser este una din revelatiile artei pianistice contemporane, recunoscut pentru modul īn care combina virtuozitatea sclipitoare cu o rafinata sensibilitate poetica. Publicul bucurestean īsi aminteste cu siguranta participarile sale memorabile īn Festivalul International "Dinu Lipatti" organizat de Radio Romānia Muzical cu prilejul īmplinirii a 50 de ani de la moartea compozitorului (2000) sau īn Festivalul "Bucuresti oras al muzicii" (2007), desfasurat sub egida Uniunii Europene de Radio.


Joi 30 octombrie, de la ora 21.30, ascultatorii postului Radio Romānia Muzical au ocazia unei noi īntālniri cu pianistul german, de data aceasta īn cadrul unei transmisiuni directe de la Palatul Congreselor din Lugano.


30 octombrie - Concert la Lugano: programul, dirijorul



Noua stagiune de concerte a Orchestrei Elvetiei Italiene - preluata īn transmisiuni directe prin intermediul Uniuni Europene de Radio - va fi, speram, o oferta atractiva pentru ascultatorii postului de muzica clasica din Romānia. Domnule Bernd Glemser, va multumim ca ati acceptat sa ne fiti alaturi pe parcursul primului concert radiodifuzat, pentru a ne ajuta sa fim cāt mai aproape de atmosfera salii de concerte. Ce ne puteti spune despre colaborera cu ansamblul simfonic si cu dirijorul Alexander Vedernikov?


Am interpretat īn compania acestei orchestre de nenumarate ori si multe dintre proiectele mele se leaga de Lugano. Am realizat aici de curānd cele mai recente īnregistrari cu lucrari de Prokofiev si Schumann. Am amintiri foarte placute legate de colaborarea cu Orchestra Elvetiei Italiene. Nu l-am īntālnit pāna acum pe Alexander Vedernikov, īnsa astept acest moment cu nerabdare .


Propunerea dirijorului pentru concertul de la Lugano este un program dedicat integral muzicii ruse. Īn acest context, Primul concert pentru pian si orchestra de Serghei Rahmaninov pe care īl veti interpreta pare a fi perfect integrat. Iar afinitatea dumneavoastra pentru creatia romanticului rus va fi din nou pusa īn lumina...


Am interpretat de multe ori concertele lui Rahmaninov - al doilea si dar al treilea, Rapsodia pe o tema de Paganini, ocazional Concertul nr.4., īnsa Concertul nr.1 a fost primul pe care l-am studiat, pe cānd eram un tānar pianist de 20 de ani, fiind si primul concert pentru pian si orchestra prezentat īntr-un concert public. Este, asadar, o lucrare cu semnificatii aparte, care are o īndelungata istorie īn propria mea cariera. M-am simtit īntotdeauna apropiat de acest concert si foarte confortabil atunci cānd l-am interpretat. Fiind una dintre compozitiile din primii ani de creatie ai autorului, m-a inspirat suflul sau tineresc.


Īn prim-plan, Concertul nr.1 pentru pian si orchestra de Serghei Rahmaninov

Cum se īntrevede personalitatea compozitorului īn acest opus de tinerete?


Are īn mod categoric o viziune foarte proaspata si īn acelasi timp poti regasi īn acest concert personalitatea lui Rahmaninov, deja formata la vārsta de 18 - 19 ani. Nimeni nu ar putea avea vreo īndoiala īn ceea ce priveste paternitatea partiturii. Stilul sau este unul foarte original. Exista doua versiuni ale acestui concert, iar atunci cānd sunt comparate, oricine poate constata ca īntre ele nu sunt decāt diferente minore, īntrucāt lucarea era deja realizata foarte bine, cu o orchestratie maiestrita. Versiunea finala nu prezinta modificari substantiale.


Care a fost evolutia lui Rahmaninov īn lumina opusurilor sale concertante?


Nu este usor de vorbit despre dezvoltarea stilului sau componistic īn concertele pentru pian si orchestra . Cel care se diferentiaza īntr-adeva este Concertul nr 4 : aici se poate distinge clar stilul de maturitate al perioadei tārzii de creatie. Primele trei concerte se definesc īn aceiasi clasa de compozitie: primul - mai luminos, al 2-lea si al treilea - mai sentimentale. Concertul pe care īl interpretez la Lugano este strabatut de cantabilitate (nu īn aceiasi masura īnsa ca celebrul Concert nr.2) si este foarte colorat, dezvaluind o conceptie orchestrala interesanta. Din acest punct de vedere se particularizeaza īn ansamblul creatiei lui Rahmaninov. Muzica emana tinerete, pasiune, emotie, entuziasm. Se deosebeste mult ca sfera de expresie de cel de-al doilea concert, compus īntr-un moment de depresie, īn tonuri mult mai īntunecate.


Ati interpretat toate concertele lui Rahmaninov. Care este preferatul dumnevoastra?


Este o īntrebare dificila. Le iubesc pe toate... Īnsa atunci cānd īl interpretez pe primul, probabil ca acesta este concertul preferat...


Este momentul potrivit pentru a evoca anii formarii dumneavoastra īn calitate de discipol al pianistului si profesorului Vitali Margulis. Va considerati un descendent al scolii interpretative ruse?

Īntr-un fel, da. Toate aceaste scoli interpretative nationale, atāt de puternice la īnceputul secolului XX, nu mai sunt atāt de usor de recunoscut īn zilele noastre. Ascultānd un interpret īn primele decenii ale secolului XX, īti puteai da seama imediat daca a fost format īn Franta, Rusia, Statele Unite sau Germania. Astazi exista o tendinta de globalizare si īn aceasta directie. Profesorul meu a fost produsul scolii ruse, iar eu am preluat de la el multe elemente, care s-au grefat pe originea si educatia germana.


Proiecte viitoare
Vorbind astazi despre concertul de la Lugano, ne referim la activitatile dumneavoastra prezente. Care sunt cele mai importante proiecte?


Anul acesta am realizat un minunat turneu īn Noua Zeelanda si Australia, unde voi reveni īn 2010 pentru a concerta īn compania marilor orchestre de acolo. Consider acest proiect de viitor unul de mare importanta. Zilele acestea am revenit īn Germania si am avut cāteva aparitii pe podium cu al doilea concert de Beethoven. Īn martie 2009 ma voi afla īn Irlanda pentru a interpreta Concertul nr.1 de Liszt, o versiune care va fi editata pe compact disc īn noiembrie anul viitor. Mi se ofera apoi o ocazie deosebita de a sustine recitaluri la Gewandhaus din Leipzig, pentru a celebra cei 200 de ani de la nasterea compozitorului Felix Mendelssohn Bartholdy.


Atāt de multe īndatoriri pentru un artist īn viata muzicala contemporana...cum ati descrie locul si rolul interpretului de muzica clasica īn epoca noastra?


Raspunsul este unul simplu: trebuie sa ne pastram traditiile, cultura si valorile civilizatiei si sa nu uitam ce au facut īn numele artei predecesorii nostrii: cum ne-au adus mai aproape muzica lui Beethoven sau a oricarui alt compozitor. Rolul nostru este acela de a da viata notelor din partitura, oferind concerte si realizānd īnregistrari.
Interviu realizat de Alina Velea