Pe data de 6 februarie 2020, dirijorul italian Nello Santi s-a stins din viaţă la vârsta de 88 de ani. Specializat pe repertoriul italian de operă, Nello Santi a abordat mai cu seamă creaţia lui Giuseppe Verdi şi cea a lui Giacomo Puccini. Discipol al lui Nello Santi, dirijorul Cristian Sandu ne-a împărtăşit câteva gânduri despre maestrul său.

Cum ați intrat în contact cu Nello Santi și în ce fel a decurs pregătirea cu acesta?

Am fost recomandat de către tenorii Ion Buzea și Ștefan Pop, care la vremea respectivă făceau parte din distribuția spectacolului Norma de la San Carlo, unde am luat prima dată contact cu Nello Santi. Pe Ion Buzea îl știam de mulți ani și-mi povestise de maestrul Nello Santi, cu care a lucrat foarte mult și care i-a fost foarte drag și l-a ajutat foarte mult în carieră, vocal, ca și pregătire de spectacole. După care, am rămas în contact cu maestrul Santi și am fost de fiecare dată primit cu mare bucurie în anturajul său profesional și familial. După San Carlo a fost La Fenice di Veneția, a fost din nou reîntoarcere la San Carlo pentru Rigoletto, de două ori la Scala cu Nabucco și La Traviata. După care, ultima sa producție la care am avut onoarea și privilegiul să-l pot asista a fost la Opera din Zurich în Lucia di Lammermoor.

Ce aspecte v-au impresionat la stilul de dirijat al maestrului?

Nu m-aș opri atât la stilul de dirijat, cât la enorma personalitate a acestui gigant artist, bunătatea de care dădea dovadă în repetiții, pregătirea sa enciclopedică în ceea ce privește stilul italian de operă, în ceea ce privește vocalitatea cântăreților, în ceea ce privește soluțiile pe care le oferea cu imensă generozitate tuturor. Realmente, soliștii orchestrei erau îndrăgostiți de dânsul, de stilul său de lucru, de bonomia și de grija părintească pe care o purta tuturor.

Dintre toate sfaturile oferite de Nello Santi, pe care îl considerați cel mai important pentru formarea dumneavoastră ca dirijor de operă?

Ceea ce m-a impresionat cred că a fost primul sfat pe care mi l-a dat când am pășit prima dată în camerino de la San Carlo, a fost umilința pe care trebuie să o arăt față de partitură și față de cei cu care sunt în contact: începând cu compozitorul, care a dispărut demult, dar pe care trebuie să-l slujim și până la toată distribuția și toți oamenii, colectivul cu care intru în contact. Ținea foarte mult la spiritul de echipă și la ceea ce putea să realizeze prin intermediul celorlalți. O lecție extraordinar de importantă și care pe maestru l-a condus o viață întreagă și mă bucur că am putut fi martorul acestei profesiuni de credință a domnului Santi.

Aveți o înregistrare favorită cu Nello Santi sau v-a marcat un spectacol de-al său în mod deosebit?

M-au marcat absolut toate spectacolele și m-au marcat, în primul rând, repetițiile la care am avut posibilitatea să asist și să interacționez cu colectivele pe care le avea sub baghetă. M-au marcat toate plimbările pe care le făceam înainte și după repetiții, cinele care se prelungeau foarte mult în noapte, discuțiile noastre și colocviile telefonice, sfaturile pe care le ceream înainte de spectacolele pe care le dirijam eu și în care eram martorul, de multe ori tăcut, a peste o jumătate de secol de istorie a operei, de pe cele mai înalte scene și cu unii dintre cei mai mari cântăreți ai lumii. Și toate sfaturile și învățăturile pe care mi le-a oferit și pe care mi le-a dăruit. Nu pot decât în permanență să-i mulțumesc lui Dumnezeu că am avut posibilitatea să stau lângă un asemenea gigant.