Marți, 9 martie, de la ora 19.00, Radio România Muzical, va transmite în direct Concertul extraordinar cu pianistul Daniel Ciobanu și Cristian Măcelaru care va dirija Orchestra Filarmonică George Enescu. 

Cristian Măcelaru, în 9 și 10 martie reveniți la pupitrul Filarmonicii George Enescu. Sunteți o prezență mult-așteptată pentru calitatea concertelor pe care le dirijați. În această perioadă ați dirijat deopotrivă concerte cu și fără public. În care dintre situații vă simțiți mai confortabil?

Sigur, nu există nici o posibilitate de a substitui energia și frumusețea unui concert în care există public, iar multele concerte pe care le-am făcut fără public prezent în sala de concerte au fost concerte frumoase, multe din ele au fost necesare și pentru noi ca muzicieni, dar și pentru publicul care aștepta să audă concerte. Dar cu toții cred că ne dorim - atât noi, muzicienii, cât și spectatorii - foarte mult să poată să revină publicul în sala de concerte ca să aibă această experiență spirituală care există în momentul unui concert.

La Ateneul Român va fi un program integral Beethoven. În 2020 s-au împlinit 250 de ani de la nașterea compozitorului și nu a fost sărbătorit așa cum toate filarmonicile, toate teatrele din lume ar fi dorit să o facă. Ce înseamnă Beethoven pentru dumneavoastră?

Beethoven este și va rămâne întotdeauna compozitorul care, pentru mine, reprezintă umanitatea noastră și reprezintă această bătălie pe care noi o dăm zi cu zi, de a ne descoperi limitele pe care le avem noi, ca și oameni. Beethoven a fost un compozitor care a luptat toată viața să treacă peste limitele impuse de natură pentru el personal, iar eu apreciez foarte mult, uitându-mă la muzica lui, această bătălie internă pe care el o are în fiecare compoziție a sa. Și va rămâne pentru mine compozitorul-model al posibilităților noastre ca și oameni să trecem peste aceste bariere, peste aceste obstacole care ni se pun în cale și să creăm ceva frumos în ciuda limitelor pe care noi le avem ca oameni.

Cele două creații înscrise pe afiș, desigur, în colaborare cu pianistul Daniel Ciobanu, Concertul nr.4 și Simfonia a III-a, au o semnificație aparte?

Pentru mine, Simfonia a III-a Eroica povestește nu numai despre Beethoven ca și compozitor, ca și artist, ci vorbește despre el și ca un cetățean al lumii, care a contribuit nu numai prin muzică, dar a contribuit și prin pozițiile pe care el le-a luat în societate vizavi de lucrurile pe care el nu le-a considerat că ar fi beneficii pentru societate. Și aici mă refer la renumita poveste în care se spune că el a vrut să dea această simfonie cadou lui Napoleon, dar când a văzut că el s-a încununat ca împărat, a șters dedicația simfoniei pentru el și a rămas de fapt pentru un erou necunoscut. Ei, și această relație pe care artistul Beethoven o are cu societatea în care trăia el, e o relație foarte importantă pentru noi ca și artiști să o cunoaștem și să o practicăm. E important pentru noi să fim implicați în societatea în care trăim și de aceea, pentru mine, simfonia aceasta e aparte față de toate celelalte simfonii. Iar Concertul nr.4 de pian este, pur și simplu, o capodoperă. De fapt, toate concertele lui Beethoven pentru pian sunt capodopere pentru că ne arată o mică imagine sau putem să înțelegem puțin din perspectiva lui ca pianist, nu numai ca și compozitor. De aceea, oricare din ele sunt pentru mine e ca o bijuterie, iar numărul 4 este la fel, un diamant în coroana creației lui Beethoven.

Veți colabora cu Daniel Ciobanu, primul pianist în rezidență al Filarmonicii "George Enescu". Ați mai colaborat cu el? Ca pianist, cum îl vedeți?

Daniel e un pianist foarte sensibil, e un pianist și un muzician aparte. Am colaborat cu el în trecut nu în concerte, pentru că din păcate a fost anulat concertul în timpul pandemiei, dar am colaborat cu el făcând repetiții și ascultându-l cântând. Întotdeauna Daniel m-a impresionat prin felul în care el înțelege muzica - profund, matur - și de aceea mi-am dorit această colaborare. De-abia aștept să putem să facem acest concert împreună.

Credeți că această postură a lui Daniel Ciobanu, primul pianist în rezidență al Filarmonicii "George Enescu", este un pas spre normalitate al filarmonicii bucureștene? O așează în rând cu cele mai importante filarmonici europene?

M-a bucurat foarte mult că el a devenit artist în rezidență pentru că acest lucru de fapt ajută și filarmonica, îl ajută și pe Daniel. Este o colaborare care definește două entități mature și e un lucru foarte necesar în lumea muzicii, în lumea artistică. E foarte necesar să avem aceste colaborări care trec puțin de faptul că noi facem concerte cu diferiți artiști, dar când alegem colaboratori de lungă durată, atunci putem să creăm un viitor frumos împreună.

Vă aflați în Germania. Cum este viața muzicală de acolo? Cum se desfășoară? Care sunt perspectivele acum?

Sigur, cu toții ne așteptăm să se termine această nebunie. Dar, în același timp, în Germania ca și în restul lumii majoritatea concertelor au fost anulate. La orchestra pe care o dirijez eu, pentru că este o orchestră care aparține de WDR, noi am continuat concertele și am continuat înregistrările poate și mai intens decât ar fi fost programate înainte. De aceea, pentru mine, anul acesta a fost un an chiar foarte ocupat și plin de proiecte la care nu mă așteptam. Acum sperăm să vedem o rază de soare, cam într-o lună să putem și noi reîncepe concertele cu public. În Germania încă nu sunt acceptate concertele cu public.

Vă mai rețin puțin pentru a vă spune de pe acum La mulți ani, pentru că în 5 martie veți împlini o frumoasă vârstă, 41 de ani. Chiar pe 15 martie, Radio România Muzical vă aniversează. Sunteți protagonistul rubricii "Interpretul zilei" din cadrul emisiunii Arpeggio. Permiteți-mi să vă întreb dacă v-ați atins țelurile pe care vi le-ați propus până acum sau poate chiar le-ați depășit!

Sincer să fiu, în viață mi-am dorit întotdeauna să reușesc să fac muzică, să reușesc să dirijez, să am colaborări cu artiști pe care i-am cunoscut și i-am admirat, iar din acest punct de vedere pot să spun că am fost bucuros de frumusețea muzicii și de frumusețea unei vieți pline de muzică. Iar din punct de vedere personal, sigur, copilașii mei, cei doi, soția… nu pot să îmi doresc ceva mai frumos decât am!

Care sunt proiectele viitoare?

Proiectele viitoare sunt foarte multe. Nici nu știu de unde să încep. Continuăm și continui să promovez muzică iubită de toată lumea, dar, în același timp, încerc să găsesc cât mai mulți compozitori care sunt mai puțin cunoscuți sau mai puțin interpretați. Avem planuri cu amândouă orchestrele unde sunt dirijor șef - în Paris și în Koln - să facem multe înregistrări și producții în care vreau să fac cunoscută muzica compozitorilor care au fost puțin uitați sau neglijați, mai bine zis. Există și muzică foarte frumoasă a compozitorilor foarte cunoscuți, dar muzică ce nu se mai cântă și de aceea m-am axat în Paris pe acest an aniversar al lui Camille Saint-Saens, în care ne uităm la toate cele cinci simfonii pe care el le-a scris - un lucru inedit și un lucru nou. În Koln, chiar săptămâna aceasta înregistrăm muzica lui Ligeti, muzica lui Sandor Veress, muzica lui Bartok, muzica lui Kodaly și ne uităm la lucrări care sunt mai puțin cunoscute din capodoperele acestor compozitori.

Cristian Măcelaru, vă mulțumesc, vă urez succes! Va fi o reală plăcere pentru ascultătorii Radio România Muzical prezența dumneavoastră la București.

Mulțumesc și eu.

Credit foto: Thomas Brill