Între 13 și 23 octombrie, la București va avea loc a treia ediție a Festivalului Majura, inițiativă artistică destinată exclusiv formulelor camerale de duo pianistic și voce-pian. Aflăm detalii despre concertele propuse și planurile de viitor de la pianista Steluța Radu, președintele Asociației "Majura Christ", organizator al seriei de evenimente.

Doamnă Steluța Radu, care este structura celei de-a III-a ediții a Festivalului de Duo Majura?

Este gândit în trei calupuri, respectiv avem un calup de nouă concerte, sub titlul de 2 + 22 de minute = 2022, în care vor apărea în fața publicului copilași care fac pian și studenți de la UNMB care fac canto. Structura întregului festival este gândită pe două linii directoare, respectiv duo pianistic (patru mâini și două piane) și două lied - voce-pian. În primele nouă manifestări vor fi copilași între 6-14 ani, care vor cânta la patru mâini și care studiază, fie din pasiune muzică, fie copii din școli de muzică, cum este Școala de Artă nr. 3 și în rest, copii de la Școala privată de Arte ArioDante, care sunt niște copii excepționali și care de multe ori au rezultate mai frumoase decât cei de sub sistemul centralizat al Ministerului Învățământului. După aceea, urmează un alt calup de concerte - două respectiv - care se vor desfășura în Universitatea Națională de Muzică București, unde facem trecerea printr-un concert de jazz (duo pianistic) în interpretarea pianiștilor Cătălin Răducanu și Alexandru Burcă și o gală sub genericul Gala "Suzana Szörenyi", în care vor fi prezenți laureați cu premiul întâi la edițiile precedente din Concursul Internațional de Duo - care are aceeași structură (duo pianistic și lied) - "Suzana Szörenyi". Și, ca să spunem așa, încheierea triumfală va fi la Ateneul Român, în care vom avea două concerte excepționale susținute de mezzosoprana celebră Ruxandra Donose și pianistul Sergiu Tuhuțiu, iar în a doua seară, de fapt, încheierea festivalului, în 23 octombrie va fi tot la Ateneul Român, realizată de pianiștii Florian Mitrea și Alexandra Văduva, și ei laureați cu premiul întâi la Concursul Internațional Suzana Szorenyi.

Cum a evoluat festivalul de-a lungul anilor și ce planuri de viitor există având în vedere parcursul de până acum?

Prima ediție a festivalului a fost gândită ca o replică a concursului și ne-am gândit și în timp, cumva să așezăm aceste două evenimente în oglindă cu Festivalul și Concursul Internațional "George Enescu", respectiv în anul în care Festivalul Enescu are loc, la noi să fie Concursul "Suzana Szörenyi", iar în anul în care există Concursul Internațional "George Enescu" noi să facem Festivalul Majura. El s-a dezvoltat și am avut onoarea să avem artiști de prim rang: în una dintre edițiile trecute au fost prezenți pe scena Bucureștiului pentru prima oară în România Anderson & Roe, un celebru cuplu pianistic care face mare carieră mondială și ne-am gândit întotdeauna să îmbinăm și partea intrerpreților tineri, care să fie prezentați publicului românesc și accesând ambii vectori: recital de lied și recital pianistic (și jazz). În perspectivă, ne gândim, dacă o să putem financiar în primul rând, să-l dezvoltăm și eventual să-l gândim itinerant, să-l ducem și în alte locuri din țară, deci nu numai în București și poate, de ce nu, să-l dezvoltăm și cu niște concerte cu orchestră. Suntem foarte bucuroși că în anul acesta am reușit să avem drept co-finanțator ARCUB, în cadrul proiectului "București afectiv 2022". Suntem bucuroși că îi avem alături și sperăm și în proiectele viitoare să ne fie co-finanțatori.

De ce duo pianistic și voce pian?

Aici ar fi două aspecte de precizat. Am pornit cu această formulă în memoria doamnei Szörenyi, dar și în ideea de a face cunoscut publicului larg, acest tip de format, să-l promovăm, să se câne, pentru că este o literatură excepțională scrisă pentru acest tip: duo-ul pianistic la patru mâini și două piane (la două piane este mai complicat, pentru că ai nevoie de două piane, dar la patru mâini se poate face foarte ușor și asta a fost ideea de bază). Ne dorim foarte mult, mai ales prin aceste concerte pe care le facem în școli (care sunt școli de cultură generală, foarte multe dintre ele), copiii să se apropie și să vadă că poate să cânte cu sora la patru mâini, orice melodie, începând de la muzică clasică, până la muzică modernă, muzică ușoară.