Violonista Diana Jipa şi pianistul Ştefan Doniga vor face înconjurul pământului prin Turneul "Cantemir 300 - Romania Universalis", ce se derulează până pe data de 12 octombrie 2023. Despre proiectul dedicat celebrării personalității lui Dimitrie Cantemir și despre modul în care se desfășoară evenimentele, ne vorbește pianistul Ștefan Doniga, într-un dialog purtat cu Sarah Natsis:

Domnule Ștefan Doniga, împreună cu violonista Diana Jipa ați pornit într-o călătorie în jurul lumii cu scopul de a prezenta oamenilor o parte din creația muzicală românească. Cum a luat naștere această idee atât de ambițioasă?

Ideea a izvorât firesc din dezvoltarea conceptului "Romania Universalis", pe care noi îl desfășurăm de aproape patru ani și care cred că a ajuns deja la a cincea sau la a șasea ediție. Proiectul își propune să simbolizeze cuprinderea universală a culturii și a muzicii românești. Așadar, ideea unui tur în jurul lumii nu era decât ducerea cu un pas mai departe a ceea ce am făcut până acum.

Punctul din care s-a născut acest proiect a fost ideea de a prezenta muzică românească în două puncte de antipod ale planetei. Și cum nu era foarte greu să găsim puncte de antipod în care să fie și comunități românești numeroase, Spania și Noua Zeelandă au apărut drept primele opțiuni.

Am avut deja cinci concerte în Spania, după cum știți. Acum suntem în Noua Zeelandă și turul în jurul lumii s-a completat cu participarea absolut entuziastă a Ambasadei României de la Canberra, din Australia - aici, în Oceania, nu mai fuseserăm până acum, era singurul continent pe care noi nu am cântat - și, mai apoi, cu un sprijin foarte frumos din partea Ambasadei României din Chile.

Programul recitalurilor este dedicat exclusiv promovării creației muzicale românești. Cum ați gândit alcătuirea acestuia?

Anul 2023 este „Anul Dimitrie Cantemir” în cultura românească. Faptul că alături de atât de multe alte domenii în care a excelat acest homo universalis al secolului al XVIII-lea a fost și muzica, este un avantaj pentru noi; în felul acesta, construim o călătorie de trei secole prin muzica românească, urmărind filonul influenței bizantine adusă în muzica românească și în cultura românească de Dimitrie Cantemir.

Așadar, pe firul acesta, am trecut prin creația lui Anton Pann, a lui Ciprian Porumbescu (un alt mare sărbătorit al anului 2023 în cultura noastră), George Enescu, bineînțeles, intrând apoi în zona creației contemporane cu Paul Constantinescu, Carmen Petra Basacopol, Ulpiu Vlad, Adrian Iorgulescu și Dan Dediu.

Este foarte frumos, ne simțim onorați pentru că includem în acest program și două lucrări care au fost compuse special pentru noi - lucrarea maestrului Ulpiu Vlad și cea a maestrului Adrian Iorgulescu făcând parte din colecția aceasta a noastră de suflet.

Pe pagina dumneavoastră de Facebook ați lansat o serie de postări intitulată Pseudojurnal de călătorie, prin care transmiteți publicului impresii și experiențe trăite pe parcursul călătoriei. Astfel, am aflat că recitalul programat pe data de 24 septembrie la Casa de cultură din El Vergel, din regiunea Alicante, a suferit o serie de modificări de ultimă oră. Care au fost provocările cu care v-ați confruntat și cum ați reușit să le depășiți?

Să faci înconjurul lumii într-un singur turneu de recitaluri nu e chiar un lucru care se întâmplă în fiecare an. Ba chiar oricât am căutat, oricât am cercetat, am ajuns la concluzia că Diana Jipa și cu mine suntem singurii muzicieni români care au îndrăznit un astfel de demers până acum.

Așa că ideea propusă de Cristina Comandașu, managerul postului România Muzical, de a ține un jurnal de călătorie, mi s-a părut una și foarte atractivă și foarte potrivită.

Evident, sunt lucruri neașteptate care se întâmplă. Cum ați spus, schimbarea sălii din El Vergel, din 24 septembrie, a fost cauzată de un eveniment nefericit petrecut la mii de kilometri distanță și anume, acel cutremur din Maroc, care simțindu-se până în peninsula Iberică, a șubrezit structura clădirii Conservatorului. Așa că, având în vedere că aici nu se joacă nimeni cu siguranța publică, a trebuit să mutăm sala de concert din Conservator la Casa de cultură. Numai că acolo, surpriză, nu exista pian. Și să aducem pianul de concert de la Conservator era și foarte costisitor și foarte complicat, așa că a trebuit să ne mulțumim cu un pian electric de bună calitate, dar pentru care repertoriul a trebuit adaptat. Noroc că repertoriul nostru, al Dianei și al meu, structurat în mai bine de 25 de turnee, ne-a permis să avem o alegere destul de facilă și destul de bogată la îndemână.

Sunt lucruri care apar, este un turneu complicat, este un turneu lung. Un lucru - nu aș spune neașteptat - dar surprinzător, este și ceea ce ni se întâmplă acum, în Noua Zeelandă, pentru că suntem la exact 12 ore diferență de fusul orar al Spaniei, așadar, ceea ce arată ceasul... dacă în Spania era cu lumină, aici este cu întuneric. Exact aceeași oră aici este oră de noapte și, mai mult decât atât, aici este încă iarnă. Este un sfârșit de iarnă, este frig, vânt. Acum câteva zile a fulguit, iar noi venim dintr-o superbă vară indiană spaniolă, aș spune, din Barcelona și trebuie să ne adaptăm.

Așadar, iată, sunt lucruri neprevăzute pe care sper să le surmontăm cu aceeași bucurie și cu aceeași degajare cu care am rezolvat și problemele de până acum și să mergem mai departe în turneul nostru.

După cum ați spus, în prezent vă aflați în Noua Zeelandă și vă pregătiți pentru recitalurile ce vor avea loc vineri și sâmbătă în orașele Hamilton și Auckland. Spre ce locuri vă veți îndrepta după aceste două evenimente?

După Noua Zeelandă mergem la Sydney, în Australia. O să avem un recital la State Library (Biblioteca Națională), într-un spațiu adesea utilizat pentru recitaluri, și anume, Paintings Galleries. De acolo, vom porni pentru recitalul de încheiere a turneului, peste Pacificul de Sud încă vreo 12.000 de kilometri, până în Santiago de Chile. Acolo ne așteaptă echipa foarte, foarte entuziastă, a Ambasadei României în Chile și vom avea recital la Teatro „Oriente” - una dintre cele mai mari săli de spectacol din întreaga Americă de Sud.

După un proiect de o asemenea anvergură, ce vă propuneți pentru viitor?

Da, sunt aproape 30 de proiecte și turnee naționale și internaționale pe care le-am susținut alături de Diana Jipa în ultimii 5-6 ani și care au desenat o traiectorie frumoasă până la acest tur în jurul lumii.

Ce urmează?! Urmează, la nici o săptămână de la întoarcerea noastră în țară, un nou turneu, dedicat lui Ciprian Porumbescu. Pornim pe 23 octombrie printr-un tur în 10 orașe din țară. Și... bineînțeles, multe, multe idei și multe intenții pe care noi le-am desenat în timp, le-am schițat și care se vor structura cred în anul următor.

Este, iarăși, un an generos cu celebrările în cultura română. Și, de asemenea, astfel de experiențe pe care le-am avut până acum creează tot felul de idei. Nu ne creează, însă, așteptări din a merge mai departe. Nu trebuie neapărat să ne raportăm la un anumit tip de cuprindere de anvergură sau de consistență a unui proiect. Proiectele sunt importante chiar dacă conțin câteva concerte, doar într-o anumită zonă a României, sau dacă acoperă - cum facem acum - întreg pământul. Important este să transmitem publicului frumusețea, bucuria ascultării muzicii românești, valoarea culturii și muzicii noastre. Fie că este publicul din țară, fie că este publicul de pretutindeni!